La Biblioteca Judeteana

Craciunul European...cu obiceiurile si dansurile noastre de suflet. Biblioteca Pietrari a reprezentat din nou cu succes comuna la nivel judetean, aducand in fata publicului incantat obiceiul La colindeti si dansuri extraordinare. Felicitari!

Al patrulea mag (partea a III-a)

Al patrulea mag (partea a II-a)

Al patrulea mag (partea I)

Si a venit ziua de 18 decembrie. La Tomsani, pe o scena "inghetata" (la propriu), am incercat sa aducem omagiul nostru nasterii mantuitorului. Iata ce a iesit...

Crăciunul şcolăresc!

MON BEAU SAPIN/ O, BRAD FRUMOS

FRANCEZA

Mon beau sapin, roi des forêts
Que j'aime ta verdure
Quand par l'hiver, bois et guérets
Sont dépouillés de leurs attraits
Mon beau sapin, roi des forêts
Tu gardes ta parure

Toi que Noël planta chez nous
Au saint Anniversaire
Joli sapin, comme ils sont doux,
Et tes bonbons, et tes joujoux
Toi que Noël planta chez nous
Par les mains de ma mère

ENGLEZA

O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy leaves are so unchanging;
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy leaves are so unchanging;
Not only green when summer's here,
But also when 'tis cold and drear.
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy leaves are so unchanging!

O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Much pleasure thou can'st give me;
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Much pleasure thou can'st give me;
How often has the Christmas tree
Afforded me the greatest glee!
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Much pleasure thou can'st give me.

O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy candles shine so brightly!
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy candles shine so brightly!
From base to summit, gay and bright,
There's only splendor for the sight.
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
Thy candles shine so brightly!

O Christmas Tree! O Christmas Tree!
How richly God has decked thee!
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
How richly God has decked thee!
Thou bidst us true and faithful be,
And trust in God unchangingly.
O Christmas Tree! O Christmas Tree!
How richly God has decked thee! !"

ROMÂNĂ

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeaţa ta imi place,
Oricând o vad sunt bucuros,
Si vesel ea mă face.

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu frunza neschimbată,
Mă mângâi şi mă faci duios,
Şi mă-ntăreşti îndată.

O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeaţa ta îmi place,
Oricând o văd sunt bucuros,
Şi vesel ea mă face.

Crăciunul!

Silent night, holy night
All is calm, all is bright
Round yon Virgin Mother and Child
Holy Infant so tender and mild
Sleep in heavenly peace
Sleep in heavenly peace

Silent night, holy night!
Shepherds quake at the sight
Glories stream from heaven afar
Heavenly hosts sing Alleluia!
Christ, the Saviour is born
Christ, the Saviour is born

Silent night, holy night
Son of God, love's pure light
Radiant beams from Thy holy face
With the dawn of redeeming grace
Jesus, Lord, at Thy birth
Jesus, Lord, at Thy birth "

DOUCE NUIT

O douce nuit, belle nuit
C'est Noël aujourd'hui
Et pendant que les clochers joyeux
Carillonnent sous la voûte des cieux
Sous les toits des chaumières
On a le coeur bien heureux.

Douce nuit, sainte nuit
C'est joli un sapin vert
Recouvert de sa neige d'argent
Près du feu qui s'endort doucement
Cette nuit une étoile luit
Là où l'enfant descendit.

O cette nuit, douce nuit
Quand il vient, à minuit
Presque nu dans le froid et le vent
Attendu depuis la nuit des temps
Pour offrir à tous les hommes
Un peu de son paradis.

Noapte Sfântă

Sfânt lăcaș, tainic lăcaș,
Totul doarme în oraș.
Doar în staul lângă iesle slăvind
Stau Maria și Iosif veghind
Pruncul sfânt preamărind,
Pruncul sfânt preamărind.

Vin ușor îngerii în zbor,
Blând grăind păstorilor
Vestea bună răsună în cor.
S-a născut azi un Mântuitor
Pace-n veci, tututor,
Pace-n veci, tuturor!

A venit iar Crăciunul!!!

Te uită cum ninge, decembre!
Copacii bătrâni şi obosiţi aşteaptă cu solemnitate învierea. Zâmbind, iarna străpunge sufletele cu acele-i de gheaţă. Cerul de oţel priveşte cu fiere pământul biciuit de crivăţ, întărâtat şi pustiu.
Priviri încruntate, lacrimi înmărmurite, zâmbete sângerănde: am învăţat (oare de câte ori m-am înşelat crezând asta?!) să descifrez alfabetul hieroglific al sufletului omenesc. Nicio speranţă?! Chiar şi stelele ne privesc încruntând câte un colţ, uitând să ne mai zâmbească. Mă refugiez în trecut şi mă îndrept spre un „illo tempore” salvator.
Undeva, într-un colţ uitat de lume şi de ani,un astru schiţează un surâs şi veghează îngăduitor. E doar un copil. Micuţ, înfăşurat în răsuflarea aburindă a unor dobitoace, cu scâncet sfânt, el a redat lumii iubirea şi bucuria de a trăi.
Pentru o clipă, lungă cât două milenii, a pus zăgaz izvoarelor păcatului şi neajunsului de a te fi născut om.
Ziua în care s-a născut Iisus este ziua în care celebrăm viaţa, triumful ei asupra neantului. Prin darurile pe care ni le oferim reciproc schimbăm, de fapt, iubire şi suflet, dăruim o bucăţică din noi, cea mai nobilă şi, poate, singura inocentă. Prin bradul pe care-l împodobim cu sfinţenie an de an, afirmăm cu tărie încrederea în spirit, în perpetuare, în ...fugit „reparabile” tempus. Pentru o noapte existenţa noastră nu mai este deşertăciune, ci înseamnă curajul de a spera.
Globuleţele viu colorate sunt lacrimile noastre în care se reflectă lumina lacrimilor divine. Un înger ne bate cu palma pe umăr şi ne zâmbeşte ştrengăreşte. Răsuflarea lui de aur ne dăruieşte un somn ce ne regenerează sufletele şi ne purifică. Un fulg îţi sărută fruntea înfierbântată de vise şi devine mit.
Aşa a început lumea: buze fremătătoare implorând mila divină pentru soarta unui copil ce va semna certificatul de naştere al omenirii.
Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi! Şoapta drăgăstoasă a mamei binecuvântând somnul puiului, vocea caldă a bunicii îngânând rugăciunea, zglobii glasuri de copii lăudând naşterea Domnului, alcătuiesc fericirea care devine mecanismul ce pune în mişcare lumea.
Şi în solemnitatea albă, rece, mută şi divină ce se aşterne pe câmp, pe arbori şi pe ape, pe străzi, pe case şi pe noi, visăm cu ochii deschişi la basme, la Feţi-Frumoşi ce se luptă cu balauri pentru Ilene Cosânzene. Şi în mirosul de covrigi şi cozonac pot să afirm:
NICIODATĂ IARNA-MI NU FU MAI FRUMOASĂ!